vineri, 16 februarie 2018
Ecou
As urla in clar de luna
Dorul ce ti-l port.
Prea banal, nimic subtil din noul val?!
Prea clar vad totul acum.
De-as putea sa ma deschid...
Imi zic mai bine strig,
de pe stanca,
iubirea mea
acum.
Ma arunc in gol
fara mine
Sunt tot aici
sa stii,
regasire dupa multe veacuri...
Sa devin una cu tot
cu tine, cu voi si cu mine.
Simt ca te pierd din nou, odata cu al meu ecou.
Poate ca dorinta este un obiect indispensabil.
Karma imi da o lectie.
Irefutabil.
Apa raului curgea lin
Apa raului curgea lin,
Lumina sclipea fin,
Un nufar umbri
Sunetul sau viu.
Amintirea raului ce se prelinge subtil,
prin minte in suflet.
Apa raului curgea tiptil...
Amintirea sa, oglindirea de argint.
In inima mea se aprind flacarui albastrui,
Lumina lunii vii
pe stanci reci si gri.
Presimt cum izvorul iubirii tasneste la viata,
Apa pura ca de gheata.
O stea
Linia e fina intre real si ireal.
În pantecul meu se macereaza tinctura.
Linia e fina, trasatura subtire de caracter se schimba lina.
In pantecul meu incolteste samanta ta.
Se maturizeaza si va iesi la viata.
Tresar dintr-a mea visare.
E o scanteie divina in viata mea.
Visarea imi calauzeste clipa...
gandul...
cuvantul.
Realul e la fel de fantastic.
Poarta pe care am deschis-o,
iubindu-ne, e spre o gradina.
Am primit o stea sa ne lumineze lumea.
Dor cu mine calator
Dor cu mine calator
cu gandul la al meu dor...de duh.
Zbor !
Spre zori inalte, spre cascada lumina!
beau din apa divina.
I-auzi cum se scurge prin sange!
Simbioza dintre planta si lumina divina...
Transformarea e dureroasa, de parca ti-ar creste radacini prin vene.
Sufletele pierdute, ratacite ce si-au uitat rostul sunt indrumate de entitati ghidate.
Dor cu mine calator
cu gandul la al meu dor...de duh.
Zbor !
Din al meu decor
Spre zori inalte, spre cascada de lumina!
vineri, 28 ianuarie 2011
Sunet astral

Corpul suspina un sunet astral
O unda luminoasa,
Imperceptibil de frumoasa.
Ma alina.
In suspans ma tine...
cu adrenalina.
Singuratica ca o lunatica.
Imi inghit hrana cu grija
e hrana zeilor.
Obsedant aceeași muzica,
Acelasi dans vibrant.
Ma hranesc introvertita din mine.
Corpul suspina un sunet astral.
marți, 13 aprilie 2010
În sta înscris în palma sa zbor
luni, 12 aprilie 2010
Alegorie
Grotesc?!
Nu! Omenesc!
Materia mea e doar proiectia a ceea ce stiu.
Imi inchipui ingeri si demoni din nevoia de a-mi umili fiinta.
Din aceasi nevoie de a gasi raspunsul cautarilor mele.
Searbade de vreun rost,
Talismanele imi sunt de prisos.
Desi nevoia de ele ma scarbeste pina la dependenta.
Ce bizar! cum ii aud inima batand din gaura neagra a mintii.
Imi mai simt doar ecolul ca pe o vibratie, joasa, neinteleasa.
Ce e sunetul acesta?
Unda sonora nascatoare de viata!
Stramosii mei au trecutul,
Prin prezenta lor de spirit,
Ma destainui lor,
Le strig cu furie despre prezentul meu inexistent!
miercuri, 20 ianuarie 2010
miercuri, 6 ianuarie 2010
Iarna tremur in mine.
Iarna tremur in mine,
Nametii imi inunda fiinta,
Nu pot sa imi controlez emotia,
Sunt fascinata de alura ta,
Aievea, E vie! Luminoasa! Fragila si subtila!
Ma patrunde umila.
Smerita te strig,
O Samanule!
Trezeste-ma la viata!
Fiinta imi tremura din strafund,
Scuturata parca de un cutremur adanc.
Accept prezenta ta cu ingeri.
Neconditionat suntem o forma, compacta.
Pierduti din intamplare prin separare
Ne vom revedea, curand
Sub forma de pulbere luminoasa in noaptea grea geroasa.
Arzatoare fiinta!
Exista retete ale grotescului la fel cum exista retele de gatit.
Frumosul este usor de remarcat.
Visarea o imorala destrabalare.
Extazul iluziei e inedit.
Am uitat sa ma intreb despre ce imi mai face sufletul.
Arzatoare fiinta patrunde in dorinta.
S-au stins culorile iubirii rand pe rand.
Rosul a murit de groaza albastrului.
Verdele s-a schimbat in galben de suparare.
Violetul e violent dupa ce a fost oranj.
Culorile se pierd prin vant,
iar gandul ca iubirea a murit ma inspaimanta.
Muza te arunc la gunoi.
Ai ochii goi,
Te indopi de adevaruri
in anotimpuri reci si seci,
Adevaruri in alb si negru.
Arzatoare fiinta patrunde-mi in dorinta.
Aseara ti-ai uitat umbra acasa,
desi ai iesit in goana,
pe fereastra.
Arzatoare fiinta nu ai pic de cainta!
Visarea o imorala destrabalare.
Extazul iluziei e inedit.
Am uitat sa ma intreb despre ce imi mai face sufletul.
joi, 5 noiembrie 2009
miercuri, 4 noiembrie 2009
miercuri, 29 iulie 2009
sâmbătă, 27 iunie 2009
sâmbătă, 25 aprilie 2009
Eu, goala de prejudecati

Sunt eu goala de prejudecati,
Miraculos,
frumoasa pina la os,
Eman mirosuri de demult
Calatorii parfumate
cu personaje delicate.
Ma ambitionez sa devin ceea ce sunt,
un soim in noaptea stravezie,
inspre zi, gri,
printre soapte
Aievea ca un romantic,
incurabil si trist,
ma arunc in mare.
Acum sunt peste,
muta de atata frumusete.

Ai crezut vreodata ca Dumnezeu poate fi femeie ?
Atunci cand prin ea puteai vedea patrunzind fiinta?
Cand deodata in joaca te apuca de mana si te arunca la picioarele lumii nebune.
Povestind despre zei
te-ai trezit printre ei
Atunci cand te ispitea sa musti din fructul copt,
ivind adevarul din neant.
Atunci cand visand te-ai trezit zburand.
luni, 23 martie 2009
cuvinte in Aethernativ
luni, 23 februarie 2009
sâmbătă, 21 februarie 2009
outside
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




























