As urla in clar de luna
Dorul ce ti-l port.
Prea banal, nimic subtil din noul val?!
Prea clar vad totul acum.
De-as putea sa ma deschid...
Imi zic mai bine strig,
de pe stanca,
iubirea mea
acum.
Ma arunc in gol
fara mine
Sunt tot aici
sa stii,
regasire dupa multe veacuri...
Sa devin una cu tot
cu tine, cu voi si cu mine.
Simt ca te pierd din nou, odata cu al meu ecou.
Poate ca dorinta este un obiect indispensabil.
Karma imi da o lectie.
Irefutabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu