Umbra!
Mi-e frica de alura ta angelica.
M-ai bintuit sub forma de aripi...de molie.
S-ar zice ca esti pazitorul dulapului vechi...iar ca fluture de noapte ...m-ai prins in zborul tau.
Zbor deasupra mea...
substanta carnala imi este de prisos...
susotelile cuvintate nu-mi mai sunt de folos.
E necesara comunicarea gestuala.
As vrea sa strang toate misterele vietii intr-o pata de culoare.
Energiile lumii sufocante...ma satura de mine.
Ma regasesc farama cu farama printre ceilalti.
Ma invaluie, ma sting.
Ma strang ca intr-un cacon cald.
Parfumat de ei insisi...
Totusi ii simt parte din volumul meu.
Sa sintetizez?!
Intr-o imagine
Da-mi o masca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu